IslamRO

Bine aţi re-venit !
Toate femeile sunt binevenite !
Pentru a accesa partea privată a forumului nostru, vă rugăm să vă
conectaţi dacă sunteţi deja membră sau să vă alăturaţi comunitaţii noastre
Vă dorim şedere plăcută pe forum !


Acest forum este dedicat în totalitate femeilor !
 
AcasaPortalCalendarGalerieFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare
Bine aţi venit pe forumul İslamRO ! Ne bucurăm că aţi ales forumul nostru ! Acest forum este dedicat în totalitate femeilor ! Vă reamintim că puteţi accesa partea privată a forumului numai după ce vă veţi înregistra sau conecta ! Vă mulţumim şi vă dorim şedere plăcută !
Conectare
Utilizator:
Parola:
Conectare automata: 
:: Mi-am uitat parola

statistics counter
Ultimele subiecte
Cine este conectat?
In total este 1 utilizator conectat: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 1 Vizitator

Nici unul

Recordul de utilizatori conectati a fost de 64, Dum Mar 21, 2010 10:58 pm
Subiectele cele mai active
Joaca Fazanul
BİNE Aİ VENİT PE FORUMUL İSLAMRO
SPANZURATOAREA
Cine gaseşte rima ?
Fara DA sau NU
DUA PENTRU FIECARE ZI DIN LUNA RAMADAN
A SALAM ALEYKUM
cum ma pot converti
İDEE BUNA-İDEE REA
VRAJİ
Top postatori
Noor İslam (1689)
 
betti (349)
 
cristina mihaela (232)
 
ionela (212)
 
DANA H (206)
 
ilayda (145)
 
Noor Aala Noor (130)
 
Noor Zaynab Sameer (128)
 
Selma Nuran (127)
 
Aisha (82)
 
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Noor İslam
 
ilayda
 
Noor Zaynab Sameer
 
betti
 
Mariana (Maryam)
 
Selma Nuran
 
cristina mihaela
 
Amira3
 
floryna
 
Aisha
 
Subiectele cele mai vizionate
BİNE Aİ VENİT PE FORUMUL İSLAMRO
Propozitii cu cuvinte care incep cu aceeasi litera!
İMPORTANT: REGULAMENTUL FORUMULUİ
Joaca Fazanul
Copiii sai
SPANZURATOAREA
VRAJİ
Cine gaseşte rima ?
A SALAM ALEYKUM
Fara DA sau NU

Distribuiţi | 
 

 BUCATARIA IN TURCIA

In jos 
AutorMesaj
Noor İslam
Admin
Admin
avatar

Mesaje : 1689
Reputatie : 22
Data de inscriere : 07/12/2009
Stare de spirit Alhamdulillah

MesajSubiect: BUCATARIA IN TURCIA   Vin Iun 18, 2010 2:15 am

Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. Datorita accesului la mare si climatului diferit pe suprafata tarii, Turcia a avut intotdeauna o abundenta de produse proaspete, peste si fructe de mare, ceea ce a dus la o dieta foarte variata. Alimentele de baza sunt orezul si graul, iar carnurile de baza sunt mielul si puiul, porcul fiind foarte putin consumat.

Turcia are zone temperate si zone extreme de caldura si frig ceea ce faciliteaza cultivarea unei game foarte variate de produse alimentare, de la ceai in nordul rece pana la ardei chili in sud. Aceste diferente climaterice influenteaza de asemenea si bucatariile regionale. In sud-est, unde este un climat desertic, mancarea tinde sa fie mai condimentata si bogata in carne cum ar fi kebabul. In zonele fertile temperate, in vest, se consuma in special uleiul de masline si pestele. In est, unde sunt ierni lungi si reci, sunt populare produsele lactate, mierea, cerealele si carnea.
Felurile de mancare de baza sunt relativ neschimbate din perioada otomana: orezul, produsele din grau, feluri culinare comune cu Grecia cum ar fi meze (aperitive) si baklavaua, pilafurile, sis si doner kebab, salatele cu iaurt, peste in ulei de masline, legume umplute si frunze de vita umplute (dolma).
Cele mai aromate branzeturi albe si iaurt sunt preparate din laptele de oaie. Desi orezul, numit pilav (pilaf) reprezinta un pilon al bucatariei turcesti, bulgurul (burghul) preparat din grau poate fi folosit pentru acelasi scop.
Painea este preparata din grau, orz si porumb. Cateva tipuri de paine turceasca sunt pide, o paine de greu plata, rotunda si lata, tand�r ekmeði (paine coapta pe peretii interiori ai unui cuptor rotund de lut numir tandir), simit sau gevrek, o paine in forma de inel acoperita cu seminte de susan, mancata fie simpla fie cu branza sau gem.
O caracteristica importanta a meselor turcesti este faptul ca hrana se serveste in cantitati mici si se mananca foarte multa paine. Pana si alte feluri de baza cum ar fi orezul si bulgurul se mananca cu paine.
La micul dejun se consuma branza, masline, paine, oua si gem, iar in unele regiuni se adauga carnatii, rosiile si castravetii. Masa de pranz nu este de obicei masa principala a zilei, si de aceea de obicei turcii mananca supe sau salate cu desert, iar felurile de mancare cu carne, care iau mult timp de preparare, sunt lasate pentru cina. Cina consista de obicei din supa, felul principal, salata si desert.
Ingredientele cele mai folosite sunt vinetele, piperul verde, ceapa, lintea, fasolea, rosiile, usturoiul si castravetii. Fructe si nuci: strugurii, caisele, ciresele, pepenele galben si verde, smochinele, lamaile, fisticul, nucile, migdalele si alunele. Condimentele si verdeturile preferate sunt patrunjelul, chimionul, piperul, paprika, menta si cimbrul.
Pilaful (pilavul) este bastionul bucatariei turcesti. Este preparat de obicei din orez, dar poate fi facut si din bulgur (grau pisat), si uneori din sehriye (vermicelli - taitei subtiri si transparenti din orez).
Traditional, pilaful se servea drept fel principal, de obicei insotit de carne, pui sau peste. In ziua de azi, pilaful se serveste drept garnitura la feluri de mancare din carne sau pui. Pilaful poate fi preparat mai usor, mai putin satios inlocuind carnea cu mazare, fasole, patlagele vinete sau naut.
Carnea, in special sis kebabul, se pregateste marinata si fripta la foc deschis. Turcii, in majoritate musulmani, consuma numai carne halaal (animalele din care provine sunt sacificate dupa o modalitate traditionala). Tipul de carne favorit este mielul de lapte.
Carnea a fost dintotdeauna un aliment de lux pentru turci, in principal deoarece mieii de lapte nu sunt o sursa foarte abundenta.
Carnea era de obicei consumata numai la nunti si in timpul sarbatorii Eid ul-Adha (Sarbatoarea sacrificiului), sub forma de etli pilav (pilaf cu carne), nu kebab. Odata cu aparitia lanturilor de fast-food si introducerea productiei industriale de carne, acest aliment a devenit parte integranta din dieta zilnica a majoritatii turcilor sub forma, mai ales, de döner kebab. Insa chiar in ziua de azi principala modalitate de pregatire a carnii este de a adauga carnea tocata in cantitati mici la feluri de mancare din legume, ce poarta nume cum ar fi fasole cu carne tocata.
Cel mai bine cunoscut desert turcesc este baklavaua (foietaj cu miere si nuci tocate). Alte deserturi sunt budincile de orez si amidon (muhallebi, sutlac), halvaua (halvah), cataiful (kataifi), si revani (facut din amidon si gris).
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Se bea kaymak (smantana inchegata) pentru a contracara dulceata deserturilor turcesti. Ceaiul si cafeaua turceasca, cu sau fara zahar, se servesc de obicei dupa cina sau mai rar odata cu deserturile.
Un proverb turcesc descrie cafeaua astfel: "Cafeaua trebuie sa fie neagra ca iadul, tare ca moartea si dulce ca dragostea."
Cafeaua turceasca este de fapt o modalitate specifica de preparare a cafelei, nu o varietate separata. Se foloseste echipamentul specific, un ibric (ibrik), o lingurita si un aparat de incalzit. Ingredientele sunt: cafea macinata foarte fin, apa rece si zahar dupa gust (zaharul se adauga in apa inainte de preparare). Se poate adauga nucsoara pentru aroma.
Cafeaua turceasca trebuie sa fie macinata pudra. Este cea mai fina varianta de macinare. Este de preferat o varianta de cafea neagra, cu boabe prajite proaspat. Pentru fiecare ceasca, se folosesc una sau doua lingurite cu varf.
Se adauga cafeaua si zaharul in apa si se amesteca bine pana la dizolvarea zaharului si scufundarea cafelei. Cafeaua nu se mai amesteca dupa ce se pune pe foc, pentru a nu se dizolva spuma. Spuma cafelei turcesti trebuie sa fie groasa si omogena, fara particule observabile.Cand incepe sa fiarba, se inlatura ibricul de pe foc si se toarna in cesti. Se serveste in cesti mici.
Toata cafeaua din ibric se toarna in cesti, dar nu se bea toata, se lasa zatul gros. Mai apoi, ceasca se pune pe farfuriuta rasturnata pentru a se raci, iar modelele din zat se folosesc la ghicit.
Cafeaua se bea incet alaturi de un pahar de apa, sau ...... de menta dupa cina. Nu se adauga niciodata frisca sau lapte.
Sus In jos
 
BUCATARIA IN TURCIA
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
IslamRO :: CALATORİİ :: TURİSM :: TURCİA...-
Mergi direct la: